Începuturile Fundației Comunitare Țara Făgărașului

În martie 2013, a vorbit cu Oana Mitea despre posibilitatea creării unei fundații comunitare în Făgăraș. Ei i-a plăcut mult ideea, însă nu a înțeles foarte bine cum ar funcționa. “Totul suna foarte interesant, dar trebuia să aflu mai multe” – spune Oana. Ștefan a facilitat o vizită de lucru la Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) din Cluj, unde au avut o primă întâlnire cu lumea fundațiilor comunitare – aceste entități dinamice care ajută comunitățile să se organizeze și să găsească resurse locale pentru a rezolva diverse probleme cu care se confruntă. Cei patru participanți la această vizită s-au întors apoi acasă cu misiunea de a crea o fundație comunitară care să deservească locuitorii din aria geografică a fostului județ Făgăraș. “Era în martie 2013. Ne-am întors de la Cluj știind ca trebuie să strângem 37.500 de lei până în luna mai. În orășelul nostru, strângerea de fonduri era un concept relativ nou – dacă oamenii făceau donații, ele mergeau la biserică sau la balul bobocilor. Nu existase până atunci nici un fel de strângere de fonduri pentru o cauză anume sau pentru rezolvarea unei probleme din comunitate”, își amintește Oana Mitea. “Știam că oamenii din Făgăraș au mare nevoie de evenimente culturale și am văzut în asta o oportunitate de a-i determina să se implice și a le oferi ceva ce își doreau cu adevărat”.

Pentru a face posibil acest lucru, cei 13 membri fondatori, împreună cu alte 20 de persoane din grupurile de acțiune locale, și-au contactat toți cunoscuții: prieteni, membri de familie, vecini, parteneri de afaceri. Au vorbit cu prieteni din copilărie care, chiar dacă trăiau în altă parte, au vrut să se implice fie ca voluntari în organizarea evenimentelor, fie făcând donații, fie punându-i în legătură cu potențiali sponsori sau donatori individuali.

“Nu știu exact cum, dar am reușit. Am organizat trei evenimente: l-am invitat pe Răzvan Suma să cânte la vioară la Gala Comunității, am organizat un recital neconvențional, în gară, cu tenorul Vlad Miriță, și am găzduit un concert într-un club. Cu sprijinul unul număr de 120 de donatori individuali și șapte companii locale, am strâns peste 40.000 de lei, puțin peste cei 37.500 de lei necesari, sumă care a fost dublată de ARC. Am obținut, astfel, fondurile necesare pentru a continua formalitățile de înființare a Fundației Comunitare Țara Făgărașului”, explică Oana. După înregistrarea organizației, au început să lucreze la un plan de lucru. A fost momentul în care totul a însemnat calcule, proiecții și definirea pașilor următori. Pe măsură ce avansau, a devenit din ce în ce mai evident că era vorba de o activitate cu normă întreagă, care avea nevoie de personal permanent, de o strategie și de un grup constant de susținători. Oana Mitea a decis să rămână și să devină directorul executiv al fundației. Consiliul director i-a oferit îndrumare și sprijin. În toamna acelui an, au lansat primele două programe ale Fundației: Youth Bank și un fond de burse.

Oana își amintește că, la început, le-a luat mult timp și efort pentru a construi o relație solidă cu donatorii lor: “Trebuia să le câștigăm încrederea, să dovedim că folosim fondurile în mod responsabil și că suntem o organizație care comunică transparent. Ei nu erau obisnuiți cu asta – urmărirea donației, să observi cum și dacă ea face vreo diferență. Noi ne informăm susținătorii, le trimitem rapoarte și ținem seama de feedback-ul lor. Pe termen lung, acest lucru cântărește foarte mult. În același timp, a trebuit să ne consolidăm relația cu comunitatea. A trebuit să valorificăm această energie inițială, care este foarte volatilă dacă este lăsată latentă. Eram prezenți peste tot, la fiecare eveniment public, indiferent dacă era sau nu legat de domeniul nostru de activitate. Am vrut să transmitem mesajul că ne pasă, că suntem acolo pentru comunitate și că ne dorim să fim implicați. Trebuia să fim acolo!”
Lucrurile s-au așezat pe făgașul lor și echipa, împreună cu consiliul director, a ajuns într-un punct de cotitură când au început să elaboreze strategia fundației. Au identificat șapte direcții strategice pentru organizație – de la educație, antreprenoriat, cultură, sănătate, artă și sport până la dezvoltare rurală și incluziune socială. Oana și echipa ei gestionează în prezent un bogat portofoliu de programe, cum ar fi: Cercul Donatorilor, YouthBank, Bikeathon, Științescu și alte fonduri care sprijină proiecte diverse, precum: programe post-liceale în mediul rural, burse pentru copii și tineri, și dezvoltarea jurnalismului civic.

Fondul Științescu se afla pe radarul lor de ceva timp. Oana a urmărit evoluțiile de-a lungul fazei pilot a programului și i-a împărtășit entuziasmul său unei prietene care este cercetător în Franța. Împreună, s-au gândit la posibilitatea de a aduce Fondul Științescu la Făgăraș. Deja cunoșteau multă lume în școli, iar aceste persoane le-au confirmat faptul că un astfel de program ar fi bine primit.

În 2016, au aplicat cu succes la Fondul Științescu. “Am vizitat școlile din Făgăraș, Rupea, Victoria, precum și din comunele din împrejurimi. Am purtat un dialog constant cu profesorii, atât în faza de elaborare a ghidurilor, cât și în faza de selecție. Rețeaua noastră s-a reactivat și, de oriunde s-a aflat fiecare – în Franța, la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, în Italia sau în diferite colțuri ale României – ne-au ajutat fie ca mentori, fie ca membri ai juriului, consultanți științifici, donatori sau avocați”, explică Oana.

Au conceput și au promovat programul împreună cu un grup de elevi de liceu și au colaborat cu profesioniști (cadre universitare și antreprenori) din domeniul STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică), pentru a-l adapta la specificul local. Au primit 24 de propuneri de proiecte (de la profesori, studenți și ONG-uri), atât din mediul rural, cât și din cel urban, toate promovând colaborarea profesor-elev, inter-conectarea dintre diferitele arii STEM și legăturile dintre mediul urban și mediul rural din zona Făgărașului. Cu un buget total de 84.000 de lei, au finanțat 10 proiecte în domeniile IT, fizică, chimie, biologie, restaurare, arte și tehnologie.

“Lucrurile se leagă frumos. Majoritatea sponsorilor sunt antreprenori, iar unii dintre ei sunt susținători recurenți. Cam 20% dintre ei sunt din Făgăraș. Ne bucurăm să vedem comunitatea implicată direct în propria dezvoltare. Este un proces lung, dar dacă există un lucru pe care l-am învățat din această experiență, acela este că schimbarea nu se întâmplă într-un an, așa cum mi-am imaginat. E nevoie de timp și de răbdare”, reflectează Oana. “Deja ne gândim la viitor. Visul nostru este de a strânge fondurile necesare pentru constituirea unui fond permanent al Fundației (endowment) și sperăm să reușim să facem acest lucru în următorii cinci ani”.