Jurnalism pentru reconstrucție și reziliență

În prezent programul extinde jurnalismul orientat spre soluții către trei domenii prioritare pentru RAF: dezvoltare rurală, educație și implicare civică. DoR va aduce în prim plan oameni, locuri, organizații cu povești captivante, reale, cu accent pe soluții existente sau potențiale, care au puterea de a genera transformări relevante în comunitate, atât prin prisma relatării lor (și aducerii lor în conștiința publică), cât și a dialogului pe care îl pot crea în cadrul diverselor comunități.

Într-o primă etapă (pilot 2019-2021), aria tematică aleasă a fost dezvoltarea rurală. DoR a adunat și a relatat povestiri despre întreprinzătorii din mediul rural, generate în parteneriat cu comunitatea, axându-se pe evaluarea inițiativelor de schimbare.

O echipă de reporteri, editori și fotojurnaliști dedicați a realizat reportaje despre aceste comunități și poveștile lor, care au fost publicate pe platforma decatorevista.ro, sub rubrica La noi. Jurnaliștii colaborează, de asemenea, cu alte instituții de presă pentru a le împărtăși poveștile și pentru a le difuza în cât mai multe publicații, multiplicând astfel impactul lor.
Această abordare a fost gândită să ofere unor comunități (geografice sau de interese) posibilitatea de a face schimb de experiențe, de a se aduna și de a discuta (on-line și off-line), de a construi un set de studii de caz relevante pentru finanțatori și factorii de decizie interesați în dezvoltarea rurală, și de a creiona o foaie de parcurs pentru stakeholderi care pot aduce schimbări la o scară mai mică sau mai mare.

Echipa de proiect a colaborat, de asemenea, cu facilitatori – în special cu cei care sunt buni cunoscători ai comunităților locale – pentru a crea o structură adecvată pentru dialog și/sau ascultare.

 

Din martie 2020, când pandemia a lovit România, DoR și RAF și-au dat seama că aceasta este o realitate pe termen lung și au identificat nevoia de a extinde jurnalismul bazat pe soluții – axat până atunci pe sfera dezvoltării rurale – la alte cinci până la șapte zone suplimentare esențiale pentru reziliența și reconstrucția României post-pandemice.

 

În etapa pilot, programul Jurnalism pentru reconstrucție și reziliență a generat:

• 56 de fotoreportaje despre economia și viața socială din mediul rural, publicate în rubrica La noi de pe platforma DoR.
• Întâlniri online și offline cu membrii comunității (atât cititori DoR, cât și alți factori interesați) – de la proiecții de film, la dezbateri privind Food-Hub-urile și lanțurile scurte de furnizori pe timpul pandemiei.
• Un eveniment live de storytelling (cu o audiență de cca. 500 de persoane).
• Un buletin informativ dedicat (care a fost realizat timp de șapte luni, până la declanșarea stării de urgență cauzată de pandemie).
• Trei reviste (fanzine) livrate în comunitățile de unde au fost generate.
• Prezență continuă în social media.
• Alte buletine informative DoR (newsletter-ul săptămânal al comunității DoR; newsletter-ul bi-lunar unu:unu. Jurnal de pandemie – zilnic, în perioada martie-mai 2020; Concentrat – zilnic începând din iunie 2020).

 

În prezent programul Jurnalism pentru reconstrucție și reziliență continuă să urmărească obiectivele din etapele anterioare, folosind experiența acumulată de DoR (înainte și în special în perioada pandemiei), și feed-back-ul primit care le-a validat abordarea jurnalistică. Echipa DoR pornește de la faptul că publicul știe ce nu funcționează și vrea să vadă ce potențiale soluții există, precum și care sunt eventualele părți bune sau mai puțin bune ale diferitelor unghiuri de abordare. Mai mult decât atât, publicul vrea să fie implicat – fie de la începutul unei povești, fie în conversațiile de la finalul ei. Iar jurnaliștii, la rândul lor, își simt munca mult mai însemnată atunci când știu că răspund unor nevoi reale, și unor întrebări din partea publicului sau a unei anumite comunități.

 

Prin urmare, DoR continuă să creeze jurnalism orientat spre soluții, pentru:

• a crește nivelul de înțelegere cu privire la diverse subiecte din cele trei domenii propuse, ca de exemplu ce înseamnă să trăiești, să muncești și să încerci să creezi o afacere viabilă în România rurală de astăzi, sau cum poate arăta schimbarea de jos în sus a sistemului educațional;
• a promova poveștile personale ale celor implicați în schimbarea celor trei domenii, de la fermieri și profesori la organizații care lucrează cu aceștia sau la autorități locale;
• a contribui la o mai bună înțelegere și evaluare a soluțiilor utilizate în diferite programe publice sau private din cele trei domenii, cu accent pe impact și lecții învățate, cum poate fi spre exemplu modul în care educația a fost influențată prin diferite eforturi publice sau private, evoluția Food Hub-urilor în România sau schimbarea generată în comunitate în cei peste 10 ani de existență a fundațiilor comunitare din țară;
• a aduce pe agenda publică probleme deloc sau prea puțin abordate și soluții care nu au fost discutate, și a expune factorii de decizie și publicul larg la bune practici, precum și la aspectele provocatoare sau chiar eșecurile anumitor programe, în sprijinul creării de politici publice mai eficiente și cu impact.

 

În perioada 2022-2023, echipa DoR:

• Publică lunar povești din cele trei domenii de interes, le integrează în buletinele informative DoR și creează constant conținut pentru social media în jurul acelor povești;
• Realizează lunar acte de jurnalism orientat către comunitate, însemnând implicarea publicului în actul de jurnalism prin varii metode (întâlniri și evenimente moderate, live sau online; conversații facilitate de tip focus grup; webinarii etc.), pentru a identifica și relata povești, a aduce în conversație actori cu experiențe și expertize relevante, a continua discuția după ce poveștile sunt publicate și a pune în evidență lecțiile învățate și soluțiile identificate;
• Crește expertiza în rândul echipei de jurnaliști interni, pentru ca aceștia să devină experți în conținut într-un anumit domeniu, dar să preia și roluri adaptate cerințelor noilor forme de jurnalism, mult mai complexe în raport cu cititorii, cum sunt de exemplu jurnaliștii moderatori ai unor discuții;
• Diseminează poveștile pe alte platforme și în alte publicații unde ar putea fi relevante pentru alte publicuri (inclusiv regionale și/sau internaționale – cum ar putea fi, spre exemplu, promovarea unor modele din România în țări din centrul și estul Europei);
• Utilizează și își rafinează constant cadrul de măsurare a impactului jurnalistic, evaluând în ce măsură poveștile relatate au produs (sau încă mai produc) schimbare.